Setenil de Las Bodegas - "pueblo blanco" de sub stanca
29.09.2010Cei aproximativ 3.000 de locuitor i ai unui orasel spaniol nu au nici o teama de roca masiva ce le serveste drept acoperis caselor - de mii de ani. Stramosi i lor si-au facut aici o viata comoda si invidiat a de intreaga lume. In zilele noastre, Setenil de Las Bodegas este o populara destinatie spaniola, unde toti turistii sunt primiti cu ospitali tate de localnic ii carora nu li se pare nimic ciudat sa traiasca sub spectrul stancii. Exista dovezi ca zona este locuita inca din urma cu 25.000 de ani, de oamenii pesterilor, ceea ce explica intr-un fel modalita tea in care a evoluat localita tea moderna. Strazile inguste ale satului sunt un cosmar pentru soferi insa perfecte pentru turistii veniti sa exploreze la picior aceasta localita te inedita. Unele dintre ele sunt complet acoperite de stanca, blocand soarele si oferind o privelis te incredib ila pentru cei obisnuit i cu spatiile largi si neingrad ite. Daca arhitectura unica a acestei asezari nu va impresio neaza, regiunea merita vizitata pentru a vedea Fortarea ta Araba, Bserica Gotica Encarnac ion sau ruinele romane de la Acinipo. Istoria documentara a orasului incepe in 1484, si opinia generala este ca numele sau este derivat din fraza latina "septem nihil", insemnan d "de sapte ori nu". Aceasta se refera la perioada cuceririlor crestine, cand regii catolici incercau sa recucere asca teritori i acaparat e de mauri, care au venit din Africa si au condus peninsul a Iberica din 711. In cazul localitatii Setenil, abia a saptea incercar e a fost incununa ta de succes, in 1485, ceea ce a facut ca satul sa fie unul din ultimele bastioan e ale maurilor inainte de a fi alungati complet din Europa, in 1492. In ceea ce priveste a doua parte a numelui, "de las Bodegas," exista cel putin doua explicatii. Prima spune ca Setenil si-a adaugat "de las Bodegas" in nume in secolul XV, datorita multelor podgorii care inconjurau localita tea. Din pacate, podgoriile au fost iremedia bil afectate de o boala in anii 1860. O alta explicatie ar fi ca, inca din secolul XVI, "bodegas " insemnau marile camere de depozita re din Sentenil, aflate imediat sub stanca, care tineau produsel e reci chiar si in cele mai calduroa se zile ale verii. Indiferent care varianta este cea corecta, cert este ca pana in zilele noastre Setenil este faimos pentru delicate se precum chorizo, uleiul de masline, miere, gemuri si faimosul vin andaluz. Majoritatea caselor din acest satuc andaluz sunt sapate direct in stanca, asa ca localita tea a capatat, de-a lungul timpului, o imagine unica ce atrage cohorte de turisti din toate colturil e globului. Nu este de ignorat nici faptul ca atractia magnetica a satuculu i se bazeaza si pe minunate le delicate se precum chorizo si pe traseele minunate pentru amatorii de drumetii. Setenil de las Bodegas, aflat la aproximativ 18 kilometr i departar e de Ronda, in provinci a Cadiz, este plasat intre stancile erodate de raul Trejo. Casele mai vechi sunt construite imediat sub buza stancii, iar cele noi pe peretele ei. Bucata de roca pare ca sta sa cada la orice seism mai serios peste case. Pe langa faptul ca este construit in piatra, Setenil este o localita tipic Analuziete tipica pentru a ilustra satul alb ( pueblo blanco ) i- localnic ii incearca sa isi racoreas ca cat mai mult casele vopsindu -le intr-un alb orbitor, care reflecta razele puternic e ale soarelui. Oamenii au ales, din timpuri imemoriale, sa locuiasc a aici din pragmati sm- nu din romantis mul care ii indeamna pe turisti spre aceste locuri. Pesterile naturale de la Setenil ofera conditii perfecte de locuit, asa ca inca din vremuri preistor ice a fost infiinta ta aici o comunita te inedita. In loc sa construiasca o intreaga casa, pe care sa o izoleze impotriv a caldurii de vara si frigului din tipul iernii, oamenii au realizat ca multe pesteri din stanca au nevoie doar de o fatada. Si uite asa s-au nascut cele mai multe case de aici, in acord cu natura, nu impotriva ei.
vineri, 1 octombrie 2010
se poate trai sub stanca
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu